Istoricul localităţii

Din punct de vedere istoric aşezarea este menţionată din cele mai vechi timpuri, existând cetăţi dacice şi în zona Buneştiului: -Cetatea Hurinului cunoscută şi ca Dealul Cetăţii şi Cetatea din Roadeş, unde în anul 1858 s-a descoperit o urnă funerară, vetre de foc şi altar de jertfă.


Aceste cetăţi au fost dărâmate la aducerea saşilor de către regele Ungariei Geza al II -lea, între anii 1141 - 1200, iar materialul ar fi fost folosit la construirea bisericilor cetate care au rolul să apere zona de SE a Transilvaniei de eventualele atacuri străine.


Prima aşezare a satului Buneşti a fost la poalele Dealului Cetăţii, între Buneşti şi Viscri, dovedită de descoperirile arheologice din perioada neolitică de la Şesul Cremenii aparţinând Culturii Pietreşti.


Satul Buneşti este atestat documentar din anul 1356 sub denumirea de Bundorf. În anul 1337 este amintit ca o comună liberă a Scaunului Sighişoarei, participând la conducerea corporaţiei administrative prin Petrus, fiul lui Ştefan de Boda, care făcea parte din Sfatul Bătrânilor. În anul 1448 apare sub denumirea de Bodendorf şi este a treia comună ca importanţă din Scaunul Sighişoarei. În documente, aşezarea este amintită sub denumirea de Vila Bodonis -în traducere satul lui Bodo, care era conducătorul grupului de colonişti care s-au aşezat pe aceste meleaguri, veniţi din Lotharingia.


În anul 1500, recensământul făcut arăta că erau 88 de gospodării, un învăţător, o moară, trei păstori şi cinci săraci.


Înapoi